Pestera de la Meziad

Astazi... Hm... Oare unde sunt eu astazi... A... Da... Sunt la bunici in Beius si acum m-am intors din Pestera Meziad unde a fost super fain. Am vizitat tot ce se putea vizita cu un ghid care a gasit la toate formele calcaroase de pe tavanul pesterii ate o asemanare cu un animal, obiect sau cladite celebra. Intradevar pestera este super (faza naspa o fost ca nu are electricitate si tebe sa mergi cu frontala la frunte) si merita vazuta oricand. Ea este situata in Judetul Bihor la vreo 2 km. de satul Meziad. Ca sa ajungi la ea ai "o lecuta" de mers pe jos dar merita. Peisajul salbatic care inconjoara zona este magnific. Odata ajunsi acolo o sa vedeti intrarea in pestera inalta cam de 16 metri. In afara de faptul ca ghidul folosea tremeni precum "foarte imens" sau "foarte senzational" te mai amuza si faptul ca spune toata informatia ca pe o poezie sau faptul ca in pestera erau intr-un loc o forma care arara ca si un pelican fara aripi si in alt loc vdeai aripi de pelican fara corp. deci practic toate stalactitele care infatisau fiinte erau incomplete. Saracele animale anchilozate. :)) Pe interior pestera este spectaculoasa mai ales formele cacaroase pe lnga care treci. Pe la jumatatea pesterii ajungi intr-o zona care se numeste curcubeul deoarece seamana cu un curcubeu si atunci cand ploua zona se inchide la culoare. Aceea zona ese o zona cu calcar oxidat care se inchide la culoatr cand ploua. Acum sa va explic mai pe indelete in termeni stintifici: Peştera Meziad este o peşteră mare, fiind una dintre primele peşteri amenajate şi mult timp una dintre cele mai lungi peşteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în judeţul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni. Declarată monument al naturii, o rezervaţie speologică, peştera a fost cercetată intens. În 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviţă. Peştera Meziad a fost reamenajată în 1972 şi deschisă turismului.

În peşteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus. Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor.
Alte galerii şi formaţiuni:
Galerii: Galeria gurilor, Galeria prăbuşirilor, Galeria tulnicului, Galeria descendentă, Galeria ponorului, Galeria cu şanţ
Săli: Sala liliecilor, Sala turnurilor, Sala oaselor
Altele: Poşta, Pârârul gropilor, Gâtul dracului, Valea peşterii. Se poate ajunge la peşteră folosind drumul naţional E-79 (76) dintre Oradea şi Vârfuri, cu ramificaţia spre Beiuş prin centrul oraşului, de unde peştera se află la o distanţă de 22 km, din Beiuş urmând şoseaua Roşia (Borod) - Aleşd). Din Beiuş până la satul Remetea sunt circa şase km, iar din Remetea drumul duce la Meziad. Peştera se alfă la circa trei kilometri de satul Meziad. Calea spre peşteră este un drum forestier. Peştera se află la o altitudine de 297 metri, iar gura de intrare a peşterii are o înălţime de 16 metri şi o lăţime de 10 metri. Peştera are două nivele de carstificare: Se poate ajunge la peşteră folosind drumul naţional E-79 (76) dintre Oradea şi Vârfuri, cu ramificaţia spre Beiuş prin centrul oraşului, de unde peştera se află la o distanţă de 22 km, din Beiuş urmând şoseaua Roşia (Borod) - Aleşd). Din Beiuş până la satul Remetea sunt circa şase km, iar din Remetea drumul duce la Meziad. Peştera se alfă la circa trei kilometri de satul Meziad. Calea spre peşteră este un drum forestier. Peştera se află la o altitudine de 297 metri, iar gura de intrare a peşterii are o înălţime de 16 metri şi o lăţime de 10 metri. Peştera are două nivele de carstificare:

Nivelul inferior, care însumează 1.542 m şi se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 metri lăţime şi 15-20 metri înălţime. După circa 400 metri, galeriile se îngustează brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile şi care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peşterii.

Nivelul superior, în lungime totală de 3.208 metri, prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară: Galeria descendentă, Galena de joncţiune şi Gâtul dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălţimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 metri.

P.S.: Nu mergeti la Pestera Meziad imediat dupa ploaie (asteptati cel putin o zi) pentru ca riscati sa va faceti picioarelor voatre o baie gratis :).